Fericire In 10 Pasi?!
Sunt sute poate chiar mii de articole şi cărţi care explică cum să fii fericit în 5,10,20 de paşi. Ideea de baza pe care o predau toţi, este simplă – dacă vrei să fii fericit, fii! Ce? Nu poţi? Cei 10 milioane de cititori de bestesellere de genul au reuşit, tu de ce nu poţi? Fii prezent! Iubeşte necondiţionat! Iubeşte–TE! Renunţă la ataşamente! Ce ţi-e aşa neclar? Partea tare este că, toţi au dreptate şi din păcate doar tu eşti cel ce nu înţelegi. De ce? Pentru a aplica oricare dintre „reţetele” scrise de unul sau de altul, trebuie mai întâi, să ai curajul de a îţi identifica propria reţeta, propriul drum. Stai în prezent Tu vrei, te chinui, te holbezi non-stop la ceas să nu cumva să pierzi prezentul, dar ce te faci când gândul îţi zboară la fostul partener, de care îţi este încă dor? Ce te faci când vin ratele şi facuturile, şi ştii că nu ai bani să le plăteşti? Ce te faci când tot prezentul tău nu face decât să–ţi activeze rănile din trecut (chiar din copilărie)? Cum stai tu zen într-un prezent continuu? Iubeşte necondiţionat, renunţă la ataşamente Tu vezi logică, înţelegi, dar ce te faci când partenerul tău primeşte apeluri clandestine în miez de noapte, când gelozia te loveşte ca un pumnal? Iubeşte–TE Daaaa, sună minunat, dacă stau să mă gândesc bine chiar are sens, dar ce te faci cu vocea mamei care îţi sună în cap: “de ce nu poţi fi şi tu că Vasile?”, “nu meriţi nimic”, “mi–ai distrus viaţa”, “din cauza ta am suferit o viaţă, ca să–ţi fie fie bine..” etc.? Ce te faci cu vocea tatălui care urlă în acelaşi timp “nu eşti bun de nimic”, “ma faci de ras” etc.? Tu vrei să te iubeşti, vrei să nu te complaci într-o relaţie care te distruge puţin câte puţin, vrei să uiţi trecutul şi să nu te mai îngrijoreze viitorul, să te bucuri de prezent, dar cum mama naiba faci asta? Au oamenii ăştia o pastilă? De obicei, metodele în 3, 5, 10, 20 paşi sunt doar variante de a fugi de tine, de a te îndepărta de tine, de a îţi hrăni iluzia că totul este perfect, între timp, în sufletul tău sapă din ce în ce mai adânc sentimentele de neputinta, lipsa de valoare, de furie, de neîncredere, pentru că ceea ce pentru toţi pare uşor, pentru tine pare imposibil, de unde reiese că singurul care nu este în stare să fie fericit pe lumea asta eşti tu. „NU EŞTI ÎN STARE DE NIMIC!”, răsună o voce, să fie a mamei? a profesoarei? a tatălui? Oricum pare a naibii de familiară, ca şi cum este a ta. Eu nu o să va dau soluţii, pentru simplul motiv că nu există soluţii universale. Pot vorbi doar din experienţe personale. Voi enumera, ce-i drept, câţiva paşi pe care i-am parcurs, care pot funcţiona, probabil, pentru o persoană din 10. Dar poate că îi va uşura drumul spre fericire cu 0,001% şi oricum va fi fantastic. Fiţi sinceri cu voi! Brutal de oneşti! Eşti fericit? În mod real, cu adevărat, indiferent ce înseamnă fericirea pentru tine. Dacă eşti fericit, continuă să faci ce faci! Dacă nu, vezi dacă simţi că meriţi să fii.. Dacă simţi că meriţi, vezi dacă reuşeşti să ajungi să vrei cu adevărat să fii fericit.. Vrei? Este tot ce îţi doreşti în viaţă? Chiar dacă momentan nu vezi soluţia, indiferent de cum arată ACUM viaţa ta, cât de complicată, cât de tragică, cât de absurdă, cât de închisă este viaţă ta ACUM, vrei totuşi să fii fericit? Dacă ar veni acum, o zână magică, cu o bageta magică şi îţi va schimba viaţa radical, va înlătura tot, dar absolut tot ce te ţine din drumul tău spre fericire, ai accepta? Sau ţi-ar fi frică şi ai vrea că totul să fie la fel? Dacă refuzi sau eviţi să răspunzi, mai stai puţin în viaţa pe care o ai acum dar mai pune-ţi din când în când această întrebare, va veni o vreme(nu foarte departe de ACUM) când vei răspunde DA. Ajungem la momentul în care vrei. E tot ce trebuia, pentru că din secunda în care ai decis că vrei, în viaţa ta vor apărea exact oamenii potriviţi, evenimentele potrivite, îţi vor pica în mâna cărţile potrivite, articolele potrivite, îţi garantez că totul va veni la tine. Îţi garantez, ţi-o dau şi scris. Chiar dacă la prima vedere lucrurile par a se complica, ai încredere.. Totul este fix cum trebuie.. Încredere şi răbdare.. Va trebui doar să îţi schimbi puţin perspectiva din care priveşti lucrurile. Atât. Trebuie să conştientizezi că TOT ceea ce este în viaţa ta (oricât de complicat, tragic, absurd, fără ieşire pare), ABSOLUT TOT este alegerea TA (mai exact este experienţa pe care sufletul tău a ales să o trăiască, să o vindece şi de care să se elibereze). (şi dacă TU ai ales-o, ce zici? Poţi să o depăşeşti?) Ştiu, pare absurd, dar încearcă.. Încearcă să vezi tot ceea ce ţi se întâmplă nu ca pe o soarta nedreaptă, ci ca pe o realitate pe care sufletul tău a ales să o experimenteze pentru a învaţa ceva.. Deocamdată nu ne concentrăm pe lecţie, doar fă un efort să accepţi că există această posibilitate.. În momentul când reuşeşti să accepţi faptul că poate există un plan superior acestei existente (face şi sens, la cât de absurdă pare, nu?), un plan în care totul are un sens, în momentul în care reuşeşti ca atunci când cineva vine şi îţi da un pumn, pe lângă emoţiile normale declanşate, după ce trece situaţia, să stai să te gândeşti “dar de ce dintre toţi cei prezenţi, a venit tocmai la mine să îmi dea un pumn?” – în momentul în care nu te vei concentra pe sentimentul de victima şi de nedreptate şi te vei gândi “de ce am atras asta în viaţă mea? oare să fie agresivitatea mea (pasivă sau nu)? oare să fie frica mea?” (indiferent ce ţi se întâmplă, de la cele mai banale lucruri până la cele mai profunde), atunci vei face un pas colosal către cunoaşterea de sine. Din momentul acela îţi vei recăpăta
Ce Este Dragostea?
De cate ori ati rostit cuvantul dragoste? De cate ori ati spus „Te iubesc”? De cate ori v-ati indragostit? Inca de cand auzim prima data cuvantul dragoste, ne intrebam ce este, dar probabil suntem prea tineri ca sa intelegem ce este de fapt dragostea, sau probabil deja ati trecut de varsta adolescentina si tot nu stiti sa explicati dragostea. Multi sunt de parere ca dragostea trebuie traita, nu explicata. Eu sunt un pic mai incapatanata si am vrut sa aflu ce inseamna dragostea pentru oameni. Cum o percep, ce simt cand sunt indragostiti. Am facut un studiu de opinie, daca ii pot spune asa, in centrul orasului meu natal. Am intalnit oameni indragostiti, oameni frumosi, oameni dispusi sa isi rupa din timpul lor pentru a discuta cu mine. Am primit raspunsuri variate dar cu aceeasi baza. Dragostea inseamna atentie si grija. Cand iubesti, vrei ca partenerul tau sa se simta in siguranta, iubit si protejat. Cand iubesti, egoismul este eliminat, de aici cred, ca vine nevoia de a proteja, de a oferi. Iubirea, este pura in momentul in care ambii parteneri sunt deschisi si sincer unul fata de altul. Dragostea inseamna prietenie. In fata partenerului, in afara de a fi iubit/a acestuia/acesteia, ii mai esti si prieten/a. Dragostea se bazeaza si pe comunicare pe langa toate celelalte. Cauza cea mai frecventa a despartirilor este tocmai lipsa de comunicare. Partenerilor le este greu sa discute sau nu vor sa vorbeasca despre problemele pe care le au. Dragostea pentru parinti. Iubirile sunt impartite, exista dragostea adolescentina de la 15,16 ani, dragostea de la maturitate in care iubim mai „rational” (asa spun ei, nu eu) si mai exista dragostea pentru parinti, familie. Dupa mine, aceasta dragoste este una din cele mai pure. Asta este intr-adevar dragostea neconditionata despre care vorbeste toata lumea. In familie se pun bazele ei. Iubiti-va si respectati-va parintii, fratii, bunici, intotdeauna. Dragostea este pasiune. Specialistii spun ca exista o diferenta intre dragoste si pasiune. Pentru mine, acestea doua merg mana in mana. Nu poti face nimic fara pasiune, de ce ar fi rau daca ai iubi cu pasiune? Ei bine, care este pana la urma definitia dragostei? Eu nu am putut sa o gasesc. Octavian Paler spunea: „Iubirea e tot ce ne dorim, iar la final e tot ce am avut.” Voi ce spuneti? Am atasat si clipul cu raspunsurile oamenilor frumosi pe care i-am intrebat. Cu ocazia asta, vreau sa le multumesc pentru timpul acordat, in cazul in care citesc acest articol. Va urez multa iubire, sanatate si multe impliniri. Sharing is loving.
