Iți plac citatele care spun vorbe inteligente dar de fapt nu spun nimic? Atunci, locul tău nu este aici. Dacă continui să citești acest articol, o faci pe propria răspundere.
Toți stim pe cineva (nu noi, nu) care postează des pe rețelele de socializare citate pline de ”inteligență” dar lipsite de sens. Spre exemplu domnul Tony Poptămaș, în fiecare zi văd câteva share-uri cu citatele postate de domnul, pline de inteligență, bineînteles, pe minunatul facebook.
Acum pe bune, cu toții folosim citate. La naiba, chiar și eu sunt o fană infocată a citatelor. Dar ele se împart în două cartegorii, aș îndrăzni să spun. Unele sunt adevarate comori, altele sunt ca o zi de Black Friday, aglomerate, sufocante si fară sens.
Un studiu publicat în jurnalul de specialitate “Judgment and Decision Making” (Pennycook et al., 2015) a ajuns la concluzia (ATENȚIE) că cei care sunt impresionați de astfel de citate fără sens și fără esență tind să aibă un IQ mai mic.
*Ce mai zici acum Poptămaș?
În sfârșit dreptate, pentru cei dintre noi care nu au reușit să vadă inteligența absolută din acele citate. Serios, începusem să îmi fac eu griji.
Să trecem la lucruri serioase. Concluziile provin dintr-un nou studiu, care a cerut oamenilor să evalueze o serie de citate.
Unele dintre declarații erau simple, lumești, cum ar fi: „cei mai mulți oameni se bucură de un fel de muzică“.
Altele aparțineau lui Deepak Chopra, un autor și speaker foarte cunoscut. Câteva dinte aceste citate:
“Atenția și intenția sunt mecanica Manifestării.
Imaginația este în interiorul evenimentelor timp-spațiu radicale (habar n-am ce înseamnă asta…)
Natura este un eco-sistem de conștiință auto-regulator.
În mijlocul mișcării și al haosului, rămâi nemișcat interior.”
Aceste citate par mai degrabă create pentru a te impresiona decât pentru a te învăța ceva.
Alte citate au fost generate aleatoriu de un site care amestecă cuvinte “puternice și de efect” și creează propoziții corect gramaticale dar fără nici o noimă.
Acestea au fost comparate cu anumite cuvinte considerate profunde dar scrise într-un limbaj normal, cum ar fi: “Râul își face drum prin piatră nu datorită puterii lui ci persistenței sale.”
(Aici vine partea foarte mișto)
Partea nasoala, este că unele persoane nu au putut să facă diferența dintre citate generate aleatoriu și cele cu adevărat reale. Cu toate acestea, în medie, a cestea din urmă au primit un scor mai mare.
Gordon Pennycook, cel care a condus acest studiu spune:
“Rezultatele noastre arată că unele persoane sunt mai receptive la acest gen de inepții și că a le detecta nu ține atât de un scepticism fățiș cât mai degrabă un discernământ care ne ajută să detectăm enunțurile vagi cuprinse în cuvinte și propoziții pompoase.Cei care sunt mai receptivi la bullshit (inepții) au anumite abilități subdezvoltate. Printre acestea se numără capacitatea reflectivă, abilitatea cognitivă, numerație, inteligența fluidă și inteligența verbală. De asemenea, sunt mult mai predispuși la confuzii ontologice și ideații conspiraționiste, crezuri religioase și paranormale și mult mai probabil să practice medicina alternativă (psihopupu)”
El continua:
“Chopra are peste 2.5 millioane de followers pe “Twitter” și a scris mai mult de 20 best-sellers din New York Times.
Bullshit-urile (inepțiile) nu sunt doar comune, sunt populare.”
(….)
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale culturii noastre este că există atât de mult bullshit.
Toată lumea știe acest lucru.
Fiecare dintre noi contribuie cu partea sa.
Una dintre erorile cel mai des întâlnite este aceea de a crede că, dacă “toată” lumea crede un lucru, atunci acel lucru este automat adevărat.
Desigur, Chopra este doar unul dintre multele exemple. În altă ordine de idei, nu putem lua TOT ce a spus Chopra și arunca la gunoi însă, ne putem folosi de un principiu de bază atunci când judecăm afirmațiile cuiva.
Utilizarea unui limbaj vag și ambiguu ajută mascarea lipsei de sens iar acesta, după cum bine știm este folosit la maxim în limbajul politic, marketing și chiar în domeniul academic (dacă ai ascultat vreodată un discurs politic sau ai participat la un curs despre psihanaliză știi exact despre ce vorbesc)
Un recensământ realizat recent de CivicScience în Statele Unite cu 262,000 de persoane care a cuprins printre altele și întrebări legate de stilul de viață, precum și informații demografice și alte caracteristici arată că americanii au o preponderență de 6 ori (600%) mai mare de a spune că sunt fericiți decât nefericiți. Asta nu îi scutește de credulitate și prosteală.
Cum putem totuși să identificăm care citate sunt cu adevărat sănătoase și exprimă înțelepciune și care doar bat câmpii și emană duhoarea inepției?
Aici ne sare în ajutor Einstein care a spus că “Dacă nu poți explica în termeni simpli, înseamnă că nu ai înțeles suficient de bine”. Doamne, îl iubesc pe Einstein.
Validitatea și calitatea unei afirmații nu se regăsește în cuvintele folosite ci în sensul simplu și profund pe care îl redă. Marile adevăruri sunt simple. Scăderea în valoare este invers proporțională cu lungimea citatului și simplitatea sa. Cu cât mai inept, cu atât mai complicat și mai lung.
Și pentru că prin exemplu întelegem cel mai bine, mai jos ai 7 exemple de citate despre fericire și nivelul lor de autenticitate.
1.“Alege o meserie pe care o iubești și nu va trebui să lucrezi nici măcar o zi în viața ta.” ― Confucius
Adevărat.
Studiul a descoperit că e mai sănătos să fii șomer decât să lucrezi ceva ce urăști să faci deși, desigur, nici una dintre situații nu este de preferat.
2.“Fericirea ne-mpărtășită cu greu poate fii numită fericire” ― Charlotte Brontë
Adevărat.
Cuplurile sunt în medie cu 20% mai fericite decât persoanele singure. Există și indicii că părinții sunt în general mai fericiți decât cei fără copii.
3. “Banii nu aduc fericirea dar mai bine plâng într-un jaguar decât în autobuz.” — Françoise Sagan
Adevărat până la un punct.
Iar acel punct este în jurul sumei de 100.000 USD/EUR pe an. (sau nu.. 🙂 ). După acel punct, se pare că mai mulți bani nu înseamnă neapărat mai multă fericire ci uneori chiar contribuie la reducerea ei..
Personal, nu știu ce să zic despre asta dar tind să cred că suma ar putea fi chiar mai mare. Te anunț când ajung acolo.
4. “Fetele drăguțe sunt cel mai fericite.” ― Audrey Hepburn
Oarecum adevărat dar nu pe cât ți-ai imagina.
Se pare că, într-adevăr, persoanele drăguțe și/sau atrăgătoare sunt nițel mai fericite dar acest lucru poate depinde și de locul/zona în care locuiesc. Dacă locuiesc în oraș, unde aparențele contează mai mult acest lucru ar putea contribui la o stare de bine mai mare, deși superficială. În zona rurală acest aspect scade în importanță.
Varianta Alternativă: Dacă Audrey a vrut să spună că a arăta fericită crește atractivitatea, atunci DA! Cu siguranță Da!
5. “A-ți menține trupul sănătos este o datorie. Altfel, nu vom putea menține mintea puternică și clară.” – Buddha
Adevărat.
Te poți contrazice cu Buddha?
6. “Am simțit plămânii cum se umplu de aerul curat al peisajului mirific, munți, copaci, oameni. Mi-am spus ‘Asta înseamnă să fii fericit’” ― Sylvia Plath
Plath nu e prea cunoscută pentru citatele sale despre fericire.
Cu toate acestea: Adevărat
Ieși în natură, călătorește, explorează! Toate aceste îndeletnicire au strânsă legătură cu fericirea.
7. “Bătrânețea este vârsta de aur a fericirii.” – Victor Hugo
Adevărat.
Oamenii devin tot mai fericiți pe măsură ce înaintează în vârstă.
Un studiu realizat în această direcție arată că persoanele trecute de vârsta de 65 de ani sunt mai degrabă fericite decât nefericite. De 14 ori mai mult chiar! (1400%).
Începând cu 30 de ani oameni spun că sunt progresiv, în medie, mai fericiți.
Mintea ne-a fost dată ca să o folosim, nu o lăsa să fie aburită de alții. Ai o forță extraordinară și o poți folosi cu cap. Sau nu. Decizia e a ta, precum e și mintea. Un citat românesc sănătos spune că, “Unde nu-i cap, vai de picioare!”
